Este indiscutabil că cei mai mari sportivi sunt cei care pot evita în mod constant înfrângerile: Roger Federer la Wimbledon, Jürgen Klopp pe teren de acasă și Floyd Mayweather în ring. Dar aceste serii de victorii sunt cauzate de abilități sau sunt doar o chestiune noroc?
Personajele enumerate mai sus sunt toate la apogeul profesiei lor, dar cum au reușit să obțină serii întregi de victorii împotriva colegilor lor la fel de talentați, în trecut și în prezent? Adevărul este că, pe lângă cunoștințele lor, norocul este de asemenea un factor cheie în formarea seriilor de victorii.
Haideți să transformăm meciurile în aruncări de monedă
Dacă ne detașăm de performanța și personalitatea sportivilor profesioniști și ne gândim la aceste serii ca fiind evenimente matematice, va fi mult mai ușor să înțelegem cât de distorsionată este imaginea noastră în legătură cu seriile de victorii. Să luăm ca exemplu boxerul Floyd Mayweather și să ne imaginăm meciurile lui ca fiind aruncări de monedă, în loc de competiții.
Dacă aruncăm o monedă de 100 de ori, conform calculelor de probabilitate, șansele de a vedea cel puțin 6 serii consecutive de cap (sau pajură) sunt de 75%, iar șansele de a vedea cel puțin 10 serii consecutive de cap (sau pajură) sunt de 10%.
Să ne imaginăm că analizăm această serie în felul următor, unde "O" reprezintă capul și "X" reprezintă pajura:
Atenția oamenilor în general este atrasă de modelul cel mai ușor de identificat, adică seria mare de O-uri din a patra linie. Asta ar însemna că această linie este mai remarcabilă decât celelalte? A luat capul inițiativa? A dat dovadă de o mare îndemânare? Nu, pentru că este o monedă. Probabilitatea dictează că, uneori, aceste secvențe se întâmplă pur și simplu.
În cazul jucătorilor de tenis, a echipelor de fotbal, a boxerilor, a managerilor etc., orice serie ce poate fi descrisă - chiar dacă seriile de victorii sunt deosebit de tensionate - pot distorsiona judecata noastră așa cum am văzut mai sus și ne pot determina să supraevaluăm șansele de continuare a modelului.
De exemplu, după ce O-urile și X-urile sunt înlocuite cu W-uri și L-uri (victorii - W și înfrângeri - L), să ne uităm la următorul model:
WWWLWLLLWLWLWLLLWLWWLWWWLWWWWWWWWWWWW???WWW
Care crezi că va fi rezultatul pentru "???"? Majoritatea oamenilor ar presupune că seria de victorii va continua. Acum, să ne uităm la acest model:
WWWWWWLLLLL?????LLLLLWWWWW
Ce crezi că va umple spațiul lipsă? Desigur, continuăm modelul și scriem "WWWWWW" - deși orice ar putea umple acest spațiu. De ce? Pur și simplu pentru că creierul uman creează și se atașează de modele în mod natural, chiar dacă nu există logică în spatele lor. Un alt aspect al psihicului uman, eroarea jucătorului de noroc, joacă și ea un rol în deciziile noastre.
Factorul talentului
Desigur, nimeni nu susține că cei mai mari sportivi au obținut performanțele lor doar datorită norocului. Este evident că talentul lor i-a pus în situația de a atinge astfel de niveluri. În esență, abilitățile lor îi fac mai degrabă să fie ca o monedă ponderată, care are mai multe șanse să cadă pe "W" (victorie) decât alții, dar rezultatul nu este niciodată sigur.
De exemplu, când Rafael Nadal joacă pe zgură, poate fi considerat ca fiind o monedă ponderată. Rata sa de succes pe zgură în ultimii ani este în medie de 95,4%, deci este clar că victoriile lui Nadal nu se datorează doar norocului, dar norocul poate juca un rol important, cum ar fi în sezonul perfect din 2010.
Analiza seriilor câștigătoare
Deci, Roger Federer a dominat la Wimbledon doar pentru că era mult mai bun decât Pete Sampras? Sau Heat sunt la fel de buni ca Lakers din anii '70 după seria lor istorică?
Răspunsul: poate că da. Privind realist, seriile de victorii se datorează unei combinații de mai mulți factori, dintre care unul este norocul. Dacă ignorăm rolul norocului, putem cădea în capcana de a supraestima șansele indivizilor sau echipelor într-o serie de victorii.
În sporturile americane, norocul poate juca un rol și mai mare în rezultate, deoarece structura lor egalitară asigură o distribuție mai echitabilă a talentelor între echipe, reducând astfel șansele ca o singură echipă să domine, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în fotbalul european.
În afara seriilor de victorii, orice indiciu formal trebuie întotdeauna aplicat cu prudență ca indicator. Chiar putem crede că o echipă care are o formă de cinci meciuri LLWWWW va învinge sigur o echipă care este în WWLLL?
